Cum a modelat timpul perspectivele de carieră?

Când vorbim despre cariera copilului nostru, este o eroare să privim prin “lentilele” noastre de părinți, prin perspectiva vremurilor noastre.

Timpul a generat mutații semnificative și interesante în felul în care fiecare generație se raportează și se regăsește în profesie.

Să vedem cum au evoluat preferințele în carieră și ce ne arată tendințele, comparând patru generații.

Baby Boomers

Baby Boomers: Născuți între 1946 și 1964, Baby Boomers se află în prezent aproape de vârsta de pensionare sau sunt deja pensionați. În România, de exemplu, această generație a trecut prin perioada postbelică, urmată de colectivizarea agriculturii, industrializare forțată, control ideologic, acces limitat la informații și restricții economice majore.

Ei au trecut printr-o perioadă în care traseul profesional era dictat de stat și planificat în funcție de nevoile economiei centralizate. Libertatea de a schimba locul de muncă și mobilitatea profesională erau foarte reduse. Sistemul de repartizare a absolvenților de liceu și facultate însemna că statul decidea unde va lucra o persoană. O carieră tipică pentru un tânăr născut în această perioadă însemna să lucreze la o întreprindere de stat, care oferea o anumită stabilitate în ceea ce privește locul de muncă, dar oportunitățile de creștere profesională și diversificare ale carierei erau foarte limitate.

Baby boomers valorizează cel mai mult stabilitatea la locul de muncă, angajarea pe termen lung și structurile ierarhice.

Poate sunteți încă sfătuiți de bunici să aveți un loc de muncă “serios”, iar după ce-l găsiți, să nu plecați de acolo orice ar fi, de preferat să-l păstrați pe viață. Este o particularitate a “lentilelor” prin care baby boomers văd o carieră de succes pentru că ei pun, de obicei, preț pe venitul constant și securitatea locului de muncă. Tot ei vă încurajează să vă luați cât mai repede o casă și o mașină.

Generația X

Generația X: Născuți între 1965 și 1980, cei din Generația X au crescut într-o perioadă de tulburări economice și politice, inclusiv Războiul Rece și ascensiunea internetului. Maturizarea lor a avut loc pe un fond în care România a trecut prin etapa de industrializare forțată, urmată de o criză economică, iar apoi de tranziția la democrație după Revoluția din 1989.

După Revoluția din 1989 și căderea comunismului au urmat schimbări dramatice în perspectivele de carieră. Odată cu tranziția la o economie de piață, mulți au avut ocazia să se reorienteze profesional și să exploreze noi domenii. După 1989, locurile de muncă s-au diversificat, iar sectorul privat a început să crească.

Generația X este generația care a trecut prin adaptarea de la centralizarea comunistă a oportunităților de carieră la o explozie de posibilități, întâi prin dezvoltarea economiei de piață iar apoi prin deschiderea piețelor după aderarea României la UE.

Stabilitatea continuă să fie într-o mare măsură valorizată, dar ceea ce marchează într-o mare măsură profilul generației X este ambiția, dorința de a reuși, munca peste orele de program. Este ca și cum “vibe-ul” acestei generații ar fi setea de a explora posibilitățile până atunci închise, de a genera bunăstare și de a o extinde asupra copiilor lor, pentru a se asigura că nu vor trece prin neajunsurile de care ei au avut parte

“Milenialii și generațiile care urmează modelează tehnologia. Această generație a crescut având tehnologia la îndemână. Sunt mai conectați social și global prin intermediul dispozitivelor mobile cu internet decât oricare generație anterioară.” (Brad D. Smith)

Milenialii

Millennialii: Născuți între 1981 și 1996, Millennialii formează prima generație care a crescut odată cu internetul și tehnologia digitală.

Mulți dintre ei și-au petrecut adolescența sau tinerețea într-un mediu digital în expansiune, influențat de apariția calculatoarelor personale, telefoanelor mobile și, ulterior, a rețelelor sociale. Tehnologia a jucat un rol esențial în educația lor, în stilul de viață și, ulterior, în carierele lor, deschizând oportunități în domenii noi. Treptat s-a dezvoltat și posibilitatea muncii part time, anterior foarte puțin disponibilă.

Pe măsură ce economia României s-a dezvoltat și s-a integrat în Uniunea Europeană (în 2007), această generație a avut acces la o piață a muncii mai variată.

O mutație majoră față de generațiile anterioare este valorizarea flexibilității în carieră, Milenialii fiind mai puțin preocupați de stabilitatea și securitatea pe termen lung a locului de muncă. Valorizarea flexibilității apare pe fondul extinderii oportunităților și dorinței de a găsi un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală.

Trendurile, în acest sens, sunt similare cu cele globale, statisticile arătând că pentru Mileniali, în general, orarul flexibil, munca la distanță și capacitatea de a-și lua timp liber pentru dezvoltare personală sau călătorii sunt priorități de top. Potrivit unui sondaj Gallup din 2020, 57% dintre Millennials consideră echilibrul muncă-viață cel mai important factor în alegerea unui loc de muncă.

Totodată, Milenialii prioritizează integrarea tehnologiei la locul de muncă, învățarea continuă și dezvoltarea carierei.

Generația Z

Generația Z: Născuți între 1997 și 2012, Generația Z a crescut într-o lume globalizată, profund digitalizată, cu schimbări rapide atât în plan economic, cât și social. O serie de evoluții și transformări au marcat profund educația, mentalitatea și perspectivele lor asupra vieții și carierei.

Generația Z este cunoscută drept prima generație de nativi digitali, care au crescut într-un mediu complet integrat cu internetul, rețelele sociale și tehnologia mobilă. Spre deosebire de Millennials, Generația Z nu a cunoscut o lume fără acces facil la informație și conectivitate globală.

Dispozitivele precum smartphone-urile și tabletele sunt omniprezente în viața lor de zi cu zi, influențând modul în care învață, comunică și își petrec timpul liber. Social media joacă un rol esențial în formarea identității lor și în relațiile cu ceilalți.

Educația lor a fost, de asemenea, puternic influențată de tehnologie. Mulți au avut acces la educație online, platforme de e-learning și resurse educaționale digitale, ceea ce le-a permis să aibă o abordare mai interactivă și flexibilă a învățării.

Generația Z este mult mai conectată global decât orice generație anterioară. Ei au acces la informații și culturi din întreaga lume în timp real.

Generația Z nu mai urmează modelul tradițional de carieră liniară. Ei sunt mult mai flexibili și înclină spre antreprenoriat sau joburi independente, cum ar fi freelancing-ul. Această generație preferă mobilitatea profesională, dorind să exploreze diverse domenii și să aibă mai mult control asupra timpului și muncii lor. Cu toate acestea, există și unele preocupări legate de securitatea locului de muncă din cauza expunerii la incertitudinile economice, cum ar fi criza financiară din 2008 și pandemia COVID-19.

Spre deosebire de generațiile anterioare, Generația Z acordă o mare importanță sănătății mentale și echilibrului între viață și muncă. Într-un sondaj Indeed din 2020, 80% dintre respondenții din Generația Z au subliniat importanța echilibrului între muncă și viață atunci când iau în considerare oportunitățile de angajare.

Sunt confortabili cu instrumentele de colaborare, rețelele sociale și inteligența artificială (AI) și adesea caută angajatori care să fie în avangarda avansării tehnologice. Într-un sondaj LinkedIn din 2021, 74% dintre respondenții din Generația Z au declarat că tehnologia joacă un rol crucial în satisfacția lor la locul de muncă.

Urmărind tabloul celor patru generații, vedem că peisajul s-a schimbat în totalitate. Prioritățile s-au schimbat pe măsura evoluției de la cariera repartizată de autoritățile statului, foarte stabilă dar foarte îngrădită, la globalizare și ultra diversificarea oportunităților de carieră, marcate de avansarea tehnologiei și flexibilizarea timpului de muncă.

Ce va urma? Schimbări și mai accentuate, pe baza evoluțiilor rapide și dificil de estimat, generate de inteligența artificială, care pentru generațiile vechi pot părea din ce în ce mai mult din domeniul SF-ului. Când ne ghidăm copiii pentru a lua cele mai bune decizii de carieră două lucruri sunt clare: rămâneți conectați la trenduri și asigurați-vă că priviți prin “lentilele” potrivite.