Șansa de a reuși în viață depinde de mai mulți factori. Evoluția școlară e chiar esențială. Chiar dacă diploma nu este întotdeauna un bun predictor al succesului, cunoștințele dobândite sunt de cele mai multe ori esențiale pentru reușită. Acumularea lor presupune însă efort și chiar abilități care nu sunt la îndemâna tuturor. Există oare o cale mai ușoară pentru a acumula competențe? Se poate identifica un catalizator care să faciliteze procesul de învățare? Răspunsul poate fi surprinzător.
O cercetare realizată de Departamentul de Educație al Universității Jyväskylä, una de top în Finlanda, arată că, în școală, performanțele ar putea fi îmbunătățite printr-o strategie în pași simpli, care, în loc să se adreseze intelectului, este orientată spre emoție.
Cum pot fi crescute performanțele?
Rezultatul cercetării arată că elevi cu rezultate scăzute la matematică și-au îmbunătățit semnificativ performanțele, nu prin exerciții de matematică, ci prin exerciții de matematică însoțite de măsuri de creștere a încrederii în propriile competențe matematice.
Creșterea încrederii în propria capacitate de a face o anumită activitate, numită și „auto-eficiență”, ne influențează reușitele prin „profețiile autoîmplinite”. Astfel, cu cât o persoană se consideră mai capabilă într-un domeniu, cu atât se implică mai mult. Iar implicarea determină rezultate mai bune, confirmând faptul că persoana este capabilă în respectivul domeniu.
Creșterea „auto-eficienței” în pași simpli
Măsurile aplicate de cercetătorii finlandezi pentru creșterea auto-eficienței s-au focusat pe:
- Utilizarea experienței anterioare: acest tip de intervenție se bazează pe faptul că cine a obținut un rezultat în trecut este mai încrezător că-l va obține și în viitor. Astfel, elevii au primit inițial sarcini mai ușoare pe care le-au putut împlini cu succes, primind pentru realizarea acestora feedack pozitiv care i-a încurajat să-și recunoască progresele.
- Feedback: a fost oferit copiilor feedback pozitiv, atât în ceea ce privește realizarea sarcinilor și îmbunătățirea strategiilor de calcul, cât și cu privire la efortul depus. A fost, totodată, valorificat feedbackul primit de la colegi.
- Experiența celorlalți: se bazează pe principiul conform căruia reușita în executarea unei sarcini este mai probabilă dacă alte persoane percepute ca asemănătoare reușesc să îndeplinească sarcina respectivă. Au fost aplicate exerciții de identificare și apreciere a performanțelor realizate de colegi.
- Reacțiile afective: copiii au fost învățați să numească reacțiile afective, au avut loc discuții cu privire la emoțiile legate de procesul de învățare, precum și la relațiile între emoție, gânduri, comportament și învățare. Au fost făcute exerciții de identificare a greșelilor și acceptare a acestora într-o atmosferă pozitivă.
Și tu poți aplica aceste tehnici ca să crești încrederea copilului tău:
- identificarea și sublinierea reușitelor asemănătoare ale copilului din trecut;
- creșterea progresivă a dificultății sarcinilor. Astfel, copilul va începe de la ușor spre greu și va crește încrederea că va reuși;
- prin feedback constructiv care să nu se adreseze doar rezultatelor, ci mai ales efortului făcut pentru atingerea rezultatelor;
- prin implicarea prietenilor cu rezultate similare în acest proces;
- prin măsuri de gestionare a emoțiilor și abordarea greșelilor ca feedback.
Rezultatele studiului finlandez
În cadrul studiului, 60 de copii finlandezi cu rezultate slabe la matematică au fost împărțiți în trei grupuri: un grup de control care nu a primit niciun sprijin, al doilea grup care a primit un training de specialitate prin studiu și exerciții de matematică, respectiv al treilea grup care a primit același training în domeniul matematicii dar șio serie de tehnici psihologice pentru creșterea auto-eficienței în domeniul matematicii.
Cercetătorii au măsurat auto-eficiența matematică a elevilor imediat după experiment și apoi la un interval de 5 luni. Elevii care au primit doar pregătire matematică au înregistrat o creștere nesemnificativă în domeniul auto-eficienței, spre deosebire de elevii din al treilea grup asupra cărora s-a intervenit și la nivel emoțional.
De asemenea, s-a constatat că elevii cu auto-eficiență crescută în timpul experimentului au înregistrat și progrese semnificative ale abilităților matematice, în timp ce progresul matematic al celorlalți copii a fost irelevant.
În concluzie, studiul finlandez demonstrează că pregătirea matematică împreună cu intervenții de creștere a auto-eficienței se corelează semnificativ mai bine cu îmbunătățirea performanțelor la matematică decât simpla pregătire matematică.
Concluzia? I-am ajuta enorm pe copiii noștri dacă, pe lângă pregătirea de specialitate (matematică, română, fizică etc.) am miza și pe aplicarea unor tehnici de creștere a auto-eficienței. Unele le putem face singuri, cu rezultate chiar spectaculoase.
Mai multe detalii cu privire la studiu pot fi găsite aici:
- Koponen, T., Aro, T., Peura, P., Leskinen, M., Viholainen, H., & Aro, M. (2021). Benefits of integrating an explicit self-efficacy intervention with calculation strategy training for low-performing elementary students. Frontiers in Psychology, 3298. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2021.714379
Sursa foto: Max Fischer, https://pexels.com