Lectura la copii. Cum să „spargi codul cititului”?
- Cu răbdare și timp dedicat, orice părinte poate să își îndrepte copilul spre lectură
Să te conectezi la mintea unor genii, de unde să pleci cu mai multe idei pentru a cuceri lumea și un vocabular mai generos pentru a-ți promova ideile, surprinde doar o mică parte din beneficiile cititului. E aproape intuitiv să înțelegem dimensiunea colosală a acestor beneficii. Fără a mai pune la socoteală faptul că majoritatea oamenilor de succes își leagă reușitele de obiceiul de a devora cărți.
E de înțeles de ce, când cititul nu se află încă pe lista de preferințe a copilului, părinții au un nod în gât. De cele mai multe ori, nodul se îngroașă la vestea despre copilul fericit al vecinilor care, după ce a dovedit mersul de-a bușilea, a cucerit din scurt literele și, la nici patru ani, se delectează cu Cărtărescu.
Vestea bună vine de la oamenii de știință. Așa cum Cărtărescu nu a scris pentru copiii de patru ani, nici copiii nu trebuie să citească texte complexe pentru a-și îmbunătăți abilitățile de lectură.
Un program de creștere a competențelor de citire, realizat de cercetători cu experiență îndelungată în domeniu, din Norvegia și Islanda, arată că performanțele de citire ale copiilor se obțin cu lecturi adecvate vârstei și nivelului de pregătire.
Strategii de citire care dau rezultate
Grupul de cercetători din Norvegia și Islanda au dezvoltat o procedură numită „READ”, cu rezultate remarcabile de creștere a competențelor de citire pentru copii. Cum funcționează aceasta?
La începutul anului școlar (în septembrie), copiii primesc un test care are ca scop identificarea nivelului de înțelegere și particularităților fiecăruia dintre ei. Autorii programului pleacă de la premisa că toți copiii au puncte tari și puncte slabe. Pe baza informațiilor obținute în urma testului, copiii primesc un antrenament special conceput pentru a le valorifica punctele tari și a le corecta pe cele slabe. Evoluția lor este urmărită prin două evaluări ulterioare, în ianuarie și mai.
Procedura „READ” este concepută pe baza a două concepte teoretice psihologice.
Primul concept teoretic este cel privind „starea de flux”, dezvoltată de psihologul Mihaly Csikszentmihalyi, potrivit căreia este important ca provocările să fie pe măsura competențelor. Astfel, dacă exercițiile de citit sunt mai ușoare decât competențele copilului, se instalează plictiseala. Dacă exercițiile sunt prea grele, copilul devine frustrat. Doza optimă este ca dificultatea să depășească cu puțin pragul la care copilul se descurcă cu ușurință, prag diferit pentru fiecare copil. Când obstacolul este pe puterile lui, copilul este atras în competiție iar câștigul îi activează sentimentul „sunt capabil”, care prin doza aferentă de dopamină produsă de creier aduce satisfacția recompensei. Astfel, cu lectura potrivită, rezultatul poate fi bucuria de a citi.
Dacă primul concept teoretic de la baza „READ” arată cum trebuie să fie exercițiile de citit pentru da rezultate, cel de-al doilea concept explică importanța exercițiilor în sine.
Conceptul „practicii deliberate”, formulat de profesorul eminent de psihologie Anders Ericsson, expert în domeniul performanțelor umane, arată că pentru a obține rezultate este esențial un antrenament sistematic cu obiective bine definite. Conform lui Ericsson, performerii de talie mondială se diferențiază de restul lumii exact prin felul în care realizează „practica deliberată”.
Procedura „READ” cuprinde, astfel, exerciții adecvate nivelului fiecărui copil, aplicate după un anumit plan. Acestea avansează de la „decodare”, adică învățarea relației între litere și sunete, până la creșterea capacității de înțelegere a unui text, în special prin extinderea vocabularului.
Autorii READ atrag atenția că pentru a putea citi o carte, copiii trebuie să înțeleagă majoritatea cuvintelor din aceasta. Ca o paranteză, este important de văzut în această lumină efectul unui text cu multe arhaisme și regionalisme, pe care copilul nu le înțelege. Așa înțelegem de ce, deseori, copiii au dificultăți majore să citească texte semnate de Ion Creangă sau Emil Gîrleanu.
Rezultatele procedurii „READ”
Procedura „READ” este aplicată în cadrul unui program de 10 ani realizat într-o școală din Islanda, pe baza căruia se realizează un studiu longitudinal. După primul an școlar (2021-2022), s-au obținut următoarele rezultate pentru un grup de 49 de copii de clasa întâi (vârsta medie 5,76 ani):
- La începutul anului școlar (septembrie 2021), 58,3% dintre copii puteau citi cuvinte cu majuscule iar în luna mai 2022 această competență a fost atinsă de toți copiii din grupă.
- Tot în septembrie, 29,2% dintre copii puteau citi propoziții cu majuscule, procent care a ajuns la 96% în luna mai.
- Dacă în septembrie, 8,3% dintre copii puteau citi texte, procentul acestora a ajuns la 88% în luna mai.
În concluzie, dacă bagheta cu puteri magice care să trezească interesul copilului de a citi nu există, aplicarea principiilor „stării de flux” dă într-adevăr rezultate. Exercițiile și lecturile alese corespunzător, astfel încât să răspundă nivelului de pregătire și interesului copilului, pot activa bucuria de a citi. Cât despre performanța de a-l citi pe Cărtărescu – poate fi și ea atinsă, chiar dacă nu la vârste mici, prin „practica deliberată” a acelor exerciții constante care crează rețelele neuronale necesare pentru înțelegerea textelor complexe.
Referințe:
- Sigmundsson, H.; Thórsdóttir, H.S.; Njálsdóttir, H.R.; Hjaltalín, S.T. Reading: From the Simple to the Complex. Brain Sci.2022, 12, 1670. https://doi.org/10.3390/brainsci12121670
- Articol publicat de neurosciencenews.com: https://neurosciencenews.com/child-reading-learning-22334/
Image by Freepik